Scurt istoric al publicaţiei

DE  LA „STUDII  ŞI CERCETARI  ŞTIINŢIFICE – Filologie” – LA

„ANUAR  DE  LINGVISTICĂ  ŞI  ISTORIE  LITERARĂ”

 

0.1. Publicaţie a Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Filialei Iaşi a Academiei Române, „Anuarul de lingvistică şi istorie literară” (ALIL), ajuns la t. LII/2012 (în pregătire pentru tipar, la Editura Academiei), are o existenţă strâns legată de istoria instituţiei academice pe care o reprezintă publicistic şi sub egida căreia apare. Şi din această perspectivă, se impune considerarea a două etape privind viaţa publicaţiei pe care o prezentăm în continuare.

0.2. Trebuie să ne referim, astfel, mai întâi, la înfiinţarea, în anul 1950, a revistei „Studii şi cercetări ştiinţifice” (SCŞt), ca publicaţie a Filialei din Iaşi a Academiei (creată în 1949). Această revistă va avea, între anii 1956 şi 1963, o serie specială de filologie a câte două fascicule pe an, spaţiu tipografic destinat, în primul rând, publicării rezultatelor activităţii ştiinţifice desfăşurate de membrii colectivelor de lingvistică şi, respectiv, de istorie literară şi folclor ale Secţiei de filologie de la Institutul de Istorie şi Filologie, aflat în structura Academiei, Filiala Iaşi; anterior, în perioada 1950–1955, studiile şi articolele tratând probleme ale domeniului filologic au apărut împreună cu cele de matematică, fizică, chimie etc. în fascicule comune ale revistei (cu excepţia fasciculelor 3–4/1954 şi 1–4/1955, care au avut o serie aparte de „ştiinţe sociale”).

„Anuarul de lingvistică şi istorie literară” va continua, odată cu apariţia, în 1964, a primului tom al colecţiei sale, seria de filologie a revistei citate anterior.

0.3. Actualizând un text publicat în „Buletinul Institutului de Filologie Română «A. Philippide»”, III, 2002, nr. 4, p. 2–7, cu titlul O publicaţie academică de prestigiu: „Anuar de lingvistică şi istorie literară”, în cele ce urmează, trecem în revistă, pentru fiecare din etapele editoriale anunţate, aspecte relevante privind conturarea, în timp, a locului, printre periodicele de profil, şi a prestigiului publicaţiei academice de astăzi.

Scurte prezentări ale tuturor publicaţiilor Institutului au apărut în broşura aniversară Institutul de Filologie Română „A. Philippide(1927–2002), Iaşi, 2002, p. 19 (redactori: Mircea Ciubotaru, Vlad Cojocaru, Gabriela Haja).

1. „Studii şi cercetări ştiinţifice” (SCŞt): I–XIV/(1950–)1956–1963

În paginile publicaţiei „comune” a Filialei Iaşi a Academiei Române, au apărut atât lucrări de lingvistică (lexicologie, etimologie, stilistică, istoria lingvisticii), cât şi de istorie, teorie şi critică literară, de folcloristică sau de istorie a culturii româneşti, tematica acestor contribuţii anunţând, în linii mari, orientarea viitoare a revistei. Dintre autori, în majoritate cercetători ai Secţiei de filologie de la Institutul menţionat, trebuie amintiţi (urmând ordinea domeniilor enumerate) G. Ivănescu, V. Arvinte, Gr. Scorpan, G. Istrate, Al. Dima, Şt. Cuciureanu, Al. Teodorescu, N.I. Popa şi I. Lăzărescu.

1.1. Înfiinţarea, în 1956, a seriei speciale de filologie a dus, treptat, la creşterea remarcabilă a numărului colaboratorilor, conţinutul publicaţiei îmbogăţindu-se şi diversificându-se în mod simţitor cu fiecare volum. Începând cu t. X/1958 (volumul Omagiu academicianului Iorgu Iordan – la 70 de ani), se recurge la o structură editorială pe rubrici, care sunt intitulate Studii, Note, Critică şi bibliografie şi Cronică. Din 1960, seria de filologie a revistei beneficiază de o conducere proprie, formată, faţă de o etapă anterioară, exclusiv din profesionişti în domeniu (vezi infra). Printre colaboratori, alături de cercetătorii filologi (vezi numele acestora în broşura aniversară citată, p. 8–9), care îşi vor continua activitatea în cadrul Centrului de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor (înfiinţat la sfârşitul anului 1963, prin transformarea în unitate independentă a Secţiei de filologie a fostului Institut cu profil mixt), se află numeroşi universitari ieşeni: Th. Simenschy, Ariton Vraciu, Const. Ciopraga, Al. Husar, Maria Platon, V. Adăscăliţei, – dintre marii dispăruţi –, Al. Andriescu, Corneliu Dimitriu, Liviu Leonte – astăzi, nume recunoscute în domeniile proprii de cercetare. Totodată, poate fi semnalată şi colaborarea unor reputaţi filologi bucureşteni, care în acei ani se aflau la început de drum (I. Fischer, Ion Gheţie – care nu mai sunt printre noi –, Maria Iliescu, Florica Dimitrescu), fapt ce atestă intrarea publicaţiei cel puţin în circuitul naţional al literaturii de specialitate. În afară de domeniile filologice consemnate pentru perioada 1950–1955, încep să fie publicate contribuţii abordând diverse alte preocupări: istoria limbii române literare, istoria gramaticii, istoria ortografiei româneşti, fonetică generală şi fonetică istorică, morfologie şi sintaxă, structura vocabularului, romanistică, slavistică, dialectologie, onomastică, studiul vieţii şi operei a diferiţi scriitori, istoria traducerilor în România, istoria presei româneşti, literatură universală.

Studiul cel mai important şi mai amplu apărut în această perioadă este Terminologia exploatării lemnului şi a plutăritului, semnat de V. Arvinte (în SCŞt, VIII, 1957, fasc. 1), lucrarea figurând, din 1965, în lista de titluri din bibliografia Dicţionarului limbii române al Academiei (DLR).

1.2. Un aspect inedit din perspectiva anilor 2000, asupra motivaţiei căruia nu insistăm, îl constituie numărul mare al contribuţiilor care tratează diverse probleme de slavistică, mai ales de limbă şi literatură rusă clasică şi contemporană şi, de asemenea, frecvenţa cu care apar prezentate sau recenzate cărţi şi reviste din aceeaşi zonă de interes (însuşi sumarul revistei apărea, obligatoriu, şi în traducere rusă, în afară de cea franceză, după cum tot în aceste două limbi erau şi rezumatele studiilor şi articolelor publicate). În acelaşi timp, exista „directiva” ignorării filologiei române dintre Prut şi Nistru; cu titlu de excepţie apare, totuşi, recenzia-studiu, semnată de Ecaterina Teodorescu, la cartea Contribuţii la studiul infinitivului moldovenesc (în grafie rusă; Chişinău, 1962), avându-l ca autor pe cunoscutul lingvist de la Chişinău acad. Silviu Berejan (vezi SCŞt, XIV, 1963, 1).

Tributul dat imixtiunii politicului este reflectat şi de editoriale pe teme ideologice, impuse în epocă; pe de altă parte, exista obligaţia ca fiecare fasciculă să cuprindă un articol consacrat literaturii „contemporane” (fapt care explică interesul, oricum ostentativ, pentru opera lui Mihai Beniuc, Horia Lovinescu, V.Em. Galan, Dan Deşliu, Titus Popovici, Petru Dumitriu, Lucia Demetrius). Consultând cele 14 volume ale colecţiei SCŞt, lectorul de bună-credinţă va putea constata, însă, că aceste aspecte conjuncturale nu impietează asupra profilului şi a conţinutului de ansamblu al publicaţiei.

2. „Anuar de lingvistică şi istorie literară” (ALIL): XV–LII/1964–2012

2.1. Continuator al revistei „Studii şi cercetări ştiinţifice”. Seria Filologie, „Anuarul de lingvistică şi istorie literară” îşi începe existenţa în 1964, sub denumirea, tranzitorie, de „Anuar de filologie”, iar, din 1965, va apărea cu titlul actual; anul reper de numerotare a tomurilor ALIL este anul 1950 (an I).

Iată succesiunea lor: t. XV/1964 („Anuar de filologie”); t. XVI/1965; t. XVII/1966; t. XVIII/1967; t. XIX/1968; t. XX/1969; t. XXI/1970; t. XXII/1971; t. XXIII/1972; t. XXIV/1973; t. XXV/(1974–) 1976; t. XXVI/1977–1978; t. XXVII/1979–1980; t. XXVIII/l981–1982: A, B; t. XXIX/1983–1984: A, B; t. XXX/1985, A; t. XXXI/1986–1987, A; t. XXX–XXXI/1985–1987, B; t. XXXII/1988–1991: A, B; t. XXXIII/1992–1993: A, B; t. XXXIV–XXXVIII/1994–1998 (seria de Istorie literară a beneficiat de un tom independent, XXXIV, pentru anii 1994–1995); t. XXXIX–XLI/1999–2001; t. XLII–XLIII/2002–2003; t. XLIV–XLVI/2004–2006; t. XLVII–XLVIII/2007–2008; t. XLIX–L/2009–2010; t. LI/2011 (sub tipar la Editura Academiei); t. LII/2012 (în pregătire pentru tipar, la Editura Academiei).

În perioada 1981–1993 s-au editat două serii paralele, A. Lingvistică şi B. Istorie literară, care au fost reunite, prin reducerea spaţiului tipografic, într-un singur volum, începând cu t. XXXIV–XXXVIII/1994–1998. Perturbarea fluxului editorial normal al „Anuarului”, de la t. XXXII/1988–1991 şi în continuare (vezi alineatul precedent), se explică, în primul rând, prin dificultăţi financiare.

Colecţia publicaţiei numără 27 de tomuri apărute, reprezentând 31 de volume propriu-zise.

2.2. Ca structură, ALIL a păstrat (până la editarea seriilor paralele, în anii ’80) rubricile consacrate ale publicaţiei pe care a continuat-o (vezi supra). S-au adăugat, dat fiind specificul contribuţiilor publicate, rubricile Note şi documente (în alte formulări, Note, documente şi comentarii sau Contribuţii documentare), bogat reprezentată prin materiale cu caracter de informaţie ştiinţifică, şi Discuţii, abordând diverse probleme filologice controversate; din 1976 (t. XXV) este introdusă, în cadrul Cronicii, secţiunea Cărţi şi reviste primite la redacţie, reflectând circulaţia naţională şi internaţională a revistei, prin schimburile de publicaţii cu aproape o sută de institute similare, universităţi şi biblioteci din ţară şi din străinătate.

Rubrici sau secţiuni speciale au fost închinate unor evenimente de anvergură naţională, ca de exemplu: 100 de ani de la Proclamarea Independenţei (scriitorii români şi Independenţa; t. XXVI), Eminesciana (la împlinirea a 100 de ani de la publicarea Luceafărului şi a Doinei, t. XXIX B), Centenar Eminescu–Creangă (t. XXXII B); Centenar Lucian Blaga, Ion Barbu (t. XXXIV/l994–1995 B). Subsumate aceluiaşi program, sunt de citat articole sau studii omagiale (la aniversări ori post-mortem) dedicate unor importante personalităţi ale domeniului: Al. Dima (t. XVI şi XXVII), Emil Petrovici (t. XIX), Theofil Simenschy (t. XIX şi XXXIII A), Vasile Bogrea (t. XXV), Iorgu Iordan (t. XXVI), N.I. Popa (t. XXVI şi XXXIV-XXXVIII), Petru Caraman (t. XXVI şi XXVII), Ştefan Cuciureanu (t. XXXI A), G. Ivănescu (t. XXXI A şi XXXIII A), Ariton Vraciu (t. XXXI A şi XXXIII A), Alexandru Philippide (t. XXXIII A), Artur Gorovei, Ion Taloş (t. XXXIV/l994–1995 B), Constantin Ciopraga (t. XXXIV–XXXVIII), Eugeniu Coşeriu (t. XLIV–XLVI), Ion Gheţie (t. XLIV–XLVI). Toate aceste contribuţii (în unele cazuri însoţite de lista de lucrări ale personalităţilor omagiate) se constituie într-un fond documentar şi bibliografic util pentru orice cercetător filolog şi care îşi poate găsi locul oricând într-o bibliografie generală de filologie românească pentru secolul al XX-lea.

Domeniile tematice, dintre cele mai variate, cărora li se circumscriu contribuţiile publicate în „Anuar” sunt cele anunţate pe coperta a treia a fiecărui tom (lingvistică generală, istoria limbii române, gramatică, dialectologie, stilistică, filologie română, istorie literară românească şi universală, teorie şi critică literară, folcloristică), o recomandare mai detaliată şi sugestivă în acest sens oferind sumarul tomurilor revistei, prin însăşi formularea titlurilor de rubrici în perioada 1981–1993, pentru seriile paralele A. Lingvistică şi B. Istorie literară (în afara tematicii deja menţionate, vezi, de exemplu, şi: teoria limbii, istoria lingvisticii, istoria limbii literare, lexicologie, onomastică, poetică, ortoepie şi ortografie, sociolingvistică, literatura şi şcoala, etnologie ş.a.).

2.3. Comparativ cu etapa „Studii şi cercetări ştiinţifice” (SCŞt, Filologie), se constată că ponderea mare a colaborărilor aparţine cercetătorilor din colectivele (departamentele) de lexicologie-lexicografie, dialectologie şi toponimie (alcătuind sectorul de lingvistică), istorie literară şi folclor (alcătuind sectorul de istorie literară) de la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor (din 1990, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Filialei Iaşi a Academiei Române). Colaboratori constanţi ai „Anuarului”, aceştia au publicat numeroase studii, articole, note şi comentarii, valorificând rezultate ale activităţii de cercetare ştiinţifică în cadrul temelor departamentale de profil cuprinse în programele academice naţionale (Dicţionarul limbii române – DLR, Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, Tezaurul toponimic al României. Moldova, Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Arhiva de folclor a Moldovei şi Bucovinei – AFMB), sau pentru diverse teme individuale, respectiv pentru tezele de doctorat, acoperind alte domenii şi zone ale cercetării (printre care neologismele limbii române în perioada 1760–1860, terminologii profesionale, influenţa limbii literare asupra graiurilor populare, principii ale lexicografiei toponimice, antroponimie, istoria presei periodice româneşti, arii folclorice în Moldova –Valea Şomuzului Mare, colinda şi balada în Moldova şi multe altele).

În mod special trebuie menţionată publicarea în paginile „Anuarului” a unor contribuţii privind o importantă operă de colaborare ştiinţifică internaţională – Atlas Linguarum Europae (ALE), din Comitetul naţional român angajat în realizarea diverselor faze (elaborare sau interpretare) ale acestui proiect de anvergură făcând parte şi doi lingvişti ieşeni, Vasile Arvinte şi Stelian Dumistrăcel, care au semnat două din aceste contribuţii (în t. XXVI şi XXVII), un al treilea studiu (apărut în t. XXXII A) aparţinând apreciaţilor lingvişti dialectologi Boris Cazacu şi N. Saramandu (Bucureşti).

2.4. Revista a fost şi este deschisă constant şi în mod generos şi colaboratorilor externi, printre autori regăsindu-se, în primul rând, universitari de la toate catedrele Facultăţii de Filologie (de Litere) de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi sau cunoscuţi cercetători ieşeni din alte domenii umaniste, mai ales istorici (C. Angelescu, C. Turcu, Al. Zub, I. Caproşu, Ştefan Gorovei, Gh. Buzatu ş.a.). Au dat prestigiu ştiinţific publicaţiei specialişti ai domeniilor filologice din ţară (Iorgu Iordan, Adrian Marino, Ovidiu Bîrlea, Ion Taloş, Luiza Seche, Boris Cazacu, Nicolae Saramandu, Magdalena Vulpe, Vasile D. Ţâra, Vasile Frăţilă, Doina Grecu, I. Mării, Rodica Orza, D. Loşonţi, Valentin Ţurlan), precum şi din străinătate (Klaus Steinke, K.‑H. Schroeder, Hans Robert Jauss, Rudolf Windisch, Jean-Louis Courriol, Zhang Yushu).

În ansamblul colecţiei acestei reviste, un loc aparte revine unor volume de relevanţă tematică în plan-naţional sau european, care îmbogăţesc, totodată, cu multe nume de marcă, lista de autori din alte centre academice şi universitare din ţară ori din afara graniţelor ţării: Lucrările Colocviului naţional „Dicţionarele literare şi locul lor în cadrul culturii româneşti contemporane – Iaşi, 7–8 decembrie 1979 (t. XXVII), Lucrările celui de-al III‑lea Simpozion naţional de dialectologie – Iaşi, 5–6 octombrie 1984 (t. XXX A), Lucrările Simpozionului germano-român „Valori ale literaturii germane în România/Der Stellenwert der deutschen Literatur in Rumänien – Iaşi, 20–24 septembrie 1992 (t. XXXIII B), Simpozionul B. Fundoianu – Benjamin Fondane, Iaşi, 7–8 octombrie 1994 (t. XXXIV/1994–1995 B) sau Lucrările Colocviului internaţional „Eugeniu Coşeriu – 90 de ani de la naştere”, Iaşi–Bălţi, 27–29 iulie 2011 (t. LI/2011; coordonator: Eugen Munteanu; redactori: Luminiţa Botoşineanu, Doina Hreapcă, Ioana Repciuc). Un volum de excelenţă în acest cadru este, fără îndoială, cel apărut ca supliment la tomul XXXIII/l992–1993 A (dar şi în extras), care cuprinde Prelegerile şi conferinţele lui Eugeniu Coşeriu (Iaşi, 1992–1993), prin publicarea cărora a fost înlesnită înţelegerea şi aprofundarea ideilor şi principiilor lingvistice ale marelui savant fără cunoaşterea cărora nu se mai poate face astăzi lingvistică, nicăieri în lume.

3. Responsabilităţi redacţionale şi repere bibliografice

3.1. În cursul apariţiei sale, de-a lungul, deja, a şase decenii, publicaţia Institutului de de Filologie Română «A. Philippide» a beneficiat (respectiv beneficiază) de conducerea următorilor specialişti, în calitate de redactori responsabili (redactori-şefi):

G. Istrate → 1960–1963 (SCŞt); şi redactor responsabil adjunct: 1959
Al. Dima, membru corespondent al Academiei → 1964–1966
N.I. Popa → 1967–1973
Vasile Arvinte → 1976–1987
Remus Zăstroiu → 1990–1995 (pentru seria B., Istorie literară); şi secretar ştiinţific de redacţie: 1971–1987; redactor-şef adjunct: din 1998
Stelian Dumistrăcel → din 1990; şi secretar ştiinţific de redacţie: 1963–1973; redactor responsabil adjunct: 1976–1980.

Au îndeplinit (sau îndeplinesc) funcţia de redactori responsabili adjuncţi (redactori-şefi adjuncţi):

N.A. Ursu → 1971–1973; şi secretar ştiinţific de redacţie: 1958–1962
Dan Mănucă → 1976–1987
Dragoş Moldovanu 1981–1987
Doina Hreapcă → din 2004; şi secretar ştiinţific de redacţie: 1976–2003

În afară de situaţiile consemnate, au îndeplinit (sau îndeplinesc) funcţia de secretar ştiinţific de redacţie:


Florin Faifer
→ 1988–1991
Victor Durnea → 1992–2008
Luminiţa Botoşineanu → din 2004
Ioana Repciuc → din 2009.

Din comitetul (colegiul) de redacţie au mai făcut (sau fac) parte alţi specialişti ai domeniilor de profil, universitari şi cercetători ai Institutului „A. Philippide” (în ordinea cronologică de mai sus): Al. Teodorescu, G. Ivănescu, I.H. Ciubotaru, Maria Platon, V. Stoleriu, A. Vraciu, Al. Andriescu, I. Nuţă, Carmen Pamfil, Gabriela Drăgoi, Mircea Ciubotaru, Gabriela Haja, Daniela Butnaru.

Începând cu t. XLIX–L/2009–2010, „Anuarul de lingvistică şi istorie literară” apare şi cu un colegiu editorial, din care fac parte atât importanţi specialişti români, cât şi specialişti de marcă din străinătate:

Eugen Munteanu România; director
Andrei Avram România; membru corespondent al Academiei Române
Gheorghe Chivu România; membru corespondent al Academiei Române
Jean-Louis Courriol Franţa
Wolfgang Dahmen R.F. Germania
Thede Kahl R.F. Germania
Michael Metzeltin Austria; membru al Academiei Austriece de Ştiinţe, membru de onoare al Academiei Române
Antonio Romano Italia
Wolfgang Schweickard R.F. Germania.

3.2. Consultarea colecţiei „Anuarului de lingvistică şi istorie literară” (inclus, cu sigla ALIL, în lista de lucrări din bibliografia Dicţionarului limbii române al Academiei) este facilitată, în parte, de câteva „anexe” tehnice, elaborate în cadrul redacţiei, cu sprijinul unor cercetători ai Institutului: sumare generale ale revistei au fost publicate în fasc. 2/1963, pentru etapa SCŞt şi în t. XXV, pentru perioada 1964–1973 din ALIL; au mai apărut: Indicele de cuvinte, baze şi afixe pentru tomurile XV–XXX/1964–1985 (cf. t. XXXII A) şi Indicele generale care însoţesc t. XXXI A, t. XXXII A şi t. XXXIII A.

3.3. Prezenta trecere în revistă a activităţii publicaţiei periodice a Institutului de Filologie Română „A. Philippide” constituie, pe lângă un firesc motiv de satisfacţii profesionale, un necesar moment de evaluare a posibilităţilor redacţiei şi ale colaboratorilor noştri de a spori atractivitatea şi competitivitatea revistei în domeniul cercetării filologice.

 

P. conf. Doina HREAPCĂ

Redactor-şef adjunct