Norme de redactare

„Anuar de lingvistică şi istorie literară”

Norme de redactare

 

Autorii vor respecta ortografia oficială actuală a limbii române.
1. Text
Textele vor fi predate redacţiei în format electronic, într-un fişier de tip .doc şi unul de tip .pdf., însoţite în mod obligatoriu de un rezumat în limba engleză (se traduce inclusiv titlul) şi de 5 cuvinte-cheie în aceeaşi limbă.
2. Caractere tipografice
Se foloseşte fontul Times New Roman. Pentru caracterele greceşti şi chirilice se utilizează obligatoriu fonturile trimise de redacţie: Greek, Method şi Old Slavonian. Autorul va trimite redacţiei toate celelalte fonturi utilizate (pentru transcriere fonetică etc.).
3. Format
Formatul paginii: Letter.
Oglinda paginii: (sus) 5,4; (jos) 4,3; (stânga) 3,6; (dreapta) 3,6 cm.
Titlul: corp 12, centrat, majuscule, bold; la 1 rând; înainte de titlu se lasă 5 spaţii de 11.
Numele autorului/autorilor: corp 11, centrat, majuscule, fără bold.
Afiliere instituţională (în prima notă de subsol, marcată cu steluţă şi având indicele plasat după numele autorului): se va preciza instituţia de apartenenţă a autorului şi adresa acesteia.
Motto (în eventualitatea în care există): corp 10, aliniat dreapta, sub numele autorului, între ghilimele; sursa se dă sub textul de motto între paranteze.
Între titlu şi numele autorului şi între numele autorului şi text se lasă câte un spaţiu de 11 (normă valabilă şi atunci când apare un motto).
Textul propriu-zis: corp 11, alineat de 1 cm; la un rând.
Titlul capitolelor/subcapitolelor (şi numărul de ordine): corp 11, bold, centrat; din Paragraph, înainte 18 pct., după 12 pct.
Notele de subsol: corp 10; alineat de 1 cm. Notele se numerotează continuativ începând cu 1 şi se inserează automat. În note se dau exclusiv informaţii mai ample (citate, explicaţii colaterale etc.), niciodată trimiteri simple, bibliografice.
Bibliografie (la sfârşitul articolului) (pentru detalii, vezi infra, 4.):
a) titlu (Bibliografie, Abrevieri bibliografice): corp 10, centrat, majuscule; din Paragraph, înainte 24 pct., după 12 pct.;
b) referinţele propriu-zise: corp 10, aliniere hanging (agăţat), la 1 cm.
Rezumat, în limba engleză (după Bibliografie):
a) titlul articolului, tradus în engleză: corp 10, centrat, bold, majuscule; din Paragraph, înainte 24 pct., după 12 pct.
b) titlul articolului va fi urmat de cuvântul Abstract, corp 10, centrat, majuscule; din Paragraph, înainte 12 pct., după 12 pct.
c) textul rezumatului: corp 10, aliniat la 1 cm.
Cuvinte-cheie (la sfârşitul articolului, după rezumat, la distanţă de 1 rând): corp 10, alineat de 1 cm, italic, cu punct la sfârşit. Cuvintele propriu-zise, cel puţin 5, trebuie să apară în engleză şi să fie precedate de sintagma Keywords, în bold, urmată de semnul grafic două puncte.
4. Bibliografia şi sistemul de referinţe (vezi şi supra, 3.)
Bibliografia va conţine lucrările citate, inseriate în ordinea alfabetică a numelui autorului. Se va respecta următoarea ordine: numele autorului (în funcţie de care se şi realizează aranjarea alfabetică a referinţelor), anul apariţiei şi semnul egal, urmat de prenumele şi numele autorului şi:
a) în cazul cărţilor: titlul lucrării citate scris cu italice, eventual traducătorul, îngrijitorul ediţiei etc. (dacă este cazul), locul de apariţie, editura.
Exemplu: Gheţie 1994 = Ion Gheţie, Introducere în dialectologia istorică românească, Bucureşti, Editura Academiei Române.
b) în cazul studiilor şi articolelor din reviste: titlul în italice, titlul revistei între ghilimele (fără italic sau bold), anul de apariţie (cu cifre romane), numărul (cu cifre arabe), paginile.
Exemplu: Şandru 1938 = Dumitru Şandru, Enquêtes linguistiques du Laboratoire de phonétique expérimentale de la Faculté des Lettres de Bucarest, District de Năsăud, în „Bulletin linguistique”, VI, p. 173–230.
c) în cazul capitolelor dintr-un volum: titlul în italice, titlul volumului respectiv (dacă este cazul, prescurtat în forma „vol.” şi urmat de numărul volumului, scris cu caractere romane), locul de apariţie, editura, paginile.
Exemplu: Puşcariu 1974 = Sextil Puşcariu, Graiul din Transilvania, în Cercetări şi studii, Bucureşti, Editura Minerva, p. 398–403.
d) în cazul articolelor din volume colective: titlul studiului, titlul volumului, prenumele şi numele coordonatorului/coordonatorilor sau al editorului/editorilor volumului, locul de apariţie, editura, paginile.
Exemplu: Saramandu 2006 = Nicolae Saramandu, Manuela Nevaci, Graiurile aromânei actuale în perspectivă spaţială (pe baza atlaselor lingvistice), în Comunicare interculturală şi integrare europeană, volum îngrijit de Elena Dănilă, Ofelia Ichim, Florin-Teodor Olariu, Iaşi, Editura Alfa, p. 259–271.
Trimiterile bibliografice simple se fac în text, într-o paranteză cuprinzând numele autorului şi anul de apariţie a lucrării şi, după două puncte, pagina/-ile la care se trimite.
Exemplu: „Dintre toate subdialectele dacoromâne, cel bănăţean are cele mai numeroase afinităţi, concordanţe şi coincidenţe lingvistice cu dialectele româneşti sud-dunărene” (Frăţilă 1993: 81).

Redacţia îşi rezervă dreptul de a solicita autorilor modificările sau completările considerate necesare.